Am călătorit în Cipru la sfârșitul lunii noiembrie, la temperaturi de 19-24 de grade ziua, perioada în care mai sunt deschise pentru ultimele zile o parte din restaurantele, barurile și hotelurile de pe insulă. Majoritatea se închid de la sfârșitul lui octombrie. Anul trecut v-am scris despre Sardinia in afara sezonului, in acest articol.
Motivele pentru care recomand să călătoriți în afara sezonului:
-temperaturi ridicate
15-24 de grade ziua și 13-15 noaptea cu aproape 20 de grade mai mult ca în România
-Marea te înconjoară 🙂
Cipru este o insulă relativ mică și nu te vei îndepărta niciodată mai mult de 20-30 de minute cu mașina de mare
-prețurile
Avionul a fost 27 de euro dus-intors cu Wizz Air, luat cu vreo două luni înainte. Pentru o insulă exotică pentru Europa costul avionului poate fi mai mic decât al unei ieșiri seara în București.
Mașina închiriată pentru 5 zile a fost 46 de euro. Un model mic, 
Kia Picanto, consum 5%.Mai mult nici nu ai nevoie, limitele de viteza superioare sunt între 65 și 80 de kilometri în afara localităților
Un plin de benzina a fost 35 de euro în partea de nord a Ciprului. În asa zisa republică a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia, populația de origine turcă a depășit numeric pe cea a ciprioților indigeni, de etnie turcă. Prețurile sunt în lire turcești, dar se poate plăti mai peste tot în euro sau lire sterline. Cursul însă nu e cel mai favorabil. Mai bine plătiți cu cardul sau cu lire turcești.
În sud benzina e în jur de 1,4 euro/litru, în nord 1.2.
Cazarea e la prețuri ridicole. Am rezervat locații doar foarte bine cotate și nu am depășit 22 de euro pe noapte. De la studio cu bucătărie echipată până la apartament c u 2 dormitoare, living, cu terase cu vedere la mare, super central…
Mâncarea, în special fructele de mare. Cei mai buni calamari i-am mâncat în 2009 tot în Cipru și i-am găsit în 2014 la fel de buni.
Cu 16 euro se umple o masă pentru două persoane cu scoici, calamari, crabi, creveți, salată, icre etc
Merită o călătorie doar pentru asta
-distanțele
Am înconjurat lejer toată insula pe coastă în 5 zile, nedepășind 700 de kilometri parcurși
-liniștea și relaxarea
Cipru, mai ales după ce pleacă hoardele de turiști e o insula super liniștită, fără niciun stres. Majoritatea plajelor sunt pustii și le poți avea doar pentru tine. Apa din mare e suficient de calda la final de noiembrie pentru o baie.
Nici măcar în Ayia Napa, capitala distracție de pe insula nu mai bubuie nicio boxa, totul e liniștit.
Ar fi bine să îți iei cărți și filme cu tine:)
De ce nu as recomanda
-lipsa altor turiști
Eu fug de turiști de cele mai multe ori și caut locuri mai puțin comerciale. Pentru unii însă poate fi plictisitor, poate chiar deprimant:)
Numărul localnicilor depășește semnificativ numărul turiștilor pentru câteva luni pe an. În rest raportul se inversează.
Poți avea un restaurant cochet doar pentru tine, dar în același timp ia-ți gândul de la o ieșire cu muzică Live sau cu dans, sunt rarități
-încălzirea
noaptea e răcoare, temperaturile scad la 13-15 grade, iar în cele mai multe locuri poți încălzi doar cu aerul condiționat.
Nu îl iubesc nici vara, cu atât mai puțin iarna. E zgomotos și usucă aerul. Dar ca și pe caniculă nu prea ai de ales..
-țigănia din Ciprul de nord
Pe cât de ordonat, aranjat și curat e Ciprul pe atât de in contrast e partea ocupata de turci. Și-au pus serios amprenta și vezi improvizații peste tot, magazine de construcții pe lângă stațiuni cu toată marfa la vedere, anvelope, reclame de toate culorile, texturile și dimensiunile claie-gramadă, mult kitsch și amestecuri de tot felul, specific turcești. Pe străzi sunt câini maidanezi ca în vremurile bune ale Bucureștiului.
-prețul cazării în Ciprul de Nord
În cea mai populară destinație, Girne, nu am găsit cazare decentă sub 65 de euro. Am preferat o pensiune la 15 kilometri distanță, cu 35 de euro, aproape dublu fata de toate celelalte nopți din sud.
Într-un parc național cu măgăruși deși nu aveau niciun client nu au vrut sa negocieze un bungalow de la 65 de euro
-posturile de televiziune ( tot din Cipru de nord)
Am avut parte de cel mai lung zapping din viața mea. Am butonat 1000 (!) de posturi consecutive, din care peste 300 turcești, super proaste, restul din țări exotice ca Irak, Syria etc
Nu m-am putut opri la timp din curiozitatea de a vedea cate posturi proaste pot exista pe planetă… O oră și ceva irosită din viața mea.
–“asigurare” la mașina la frontiera Ciprului de Nord
Nu poți intra la ei fără o asigurare de minim 20 de euro. Chiar și cu aceasta am stat puțin cu emoții, mașina având numere de Cipru.
BONUS, chestii curioase din Cipru
-partea de nord este recunoscuta doar de Turcia. După ce britanicii s-au retras în 1960, ciprioții greci și cu ciprioții turci au avut un concubinaj dificil, cu tensiuni mari ce au dus la separarea celor doua etnii, cu relocari importante de populație. Armata turcă a venit în 1974 în sprijinul populației de etnie turcească.De atunci nu au mai plecat, cu toate presiunile internaționale.
Zece ani mai târziu nordul s-a declarat independent.
Partea de nord fusese recunoscuta de alte doua țări, dar și-au retras-o rapid.
Cipru e singura țară din Uniunea Europeană sub ocupație militara permanentă. Prezenta militară turceasca din nord este foarte vizibilă.
Intre cele doua teritorii e un soi de no man’s land, un buffer de câțiva kilometri controlat de ONU.
Nefiind o țară recunoscută nu au cod poștal propriu și nici prefix Internațional, acestea fiind turcești.
Sunt dependenți economic de ajutoarele din Turcia. Deși turismul s-a dezvoltat, multe business-uri internaționale nu sunt prezente din cauza vidului legislativ și a nesiguranței.
Cred ca o parte bună din turism se sprijină pe cazinouri, foarte prezente aici, spre deosebire de Sud unde aceasta activitate e interzisa.
La granița nu iti stampileaza pașaportul, ci iti dau o hârtie separată. Unele țări refuză să te primească dacă ai viza de wanna be country Ciprul de Nord.
Pe limba de pământ ce formează cel mai estic punct de pe insulă e un parc național faimos pentru cele mai fine plaje din tot Ciprul, dar mai ales pentru o “comunitate” consistentă de măgăruși cerșetori.
Sunt mai îndrăzneți și decât omologii lor din Vama Veche care cer țigări și băutură, măgărușii nord-ciprioți își bagă capul adânc pe fereastra mașinii pentru a căuta mâncare.
