Nu am mai suportat iarna interminabilă din România și am plecat pentru 3 zile în Sicilia (12-15 martie)
Am plecat de la zăpadă și am dat de ploaie fără oprire în prima zi, fenomen foarte rar acolo.
Următoarele 2 zile au fost în schimb splendide
și am putut descoperi locuri frumoase de pe insulă.
În prima zi am condus exclusiv prin ploaie, ceață, bălți și pâraie chiar.
Mașina era sâmbătă perfect curată. În București la jumatate de zi după spălare o las pe loc și o găsesc foarte prăfuită și murdară.
Prima zi a fost extrem de stresantă și din cauza șoferilor italieni. A fost prima oară când mi-am dorit să am un tanc și să intru în toți cei care nu îmi dădeau prioritate, îmi tăiau calea și nici măcar nu dădeau cel mai mic semn de mulțumire. Intrau efectiv de pe cedează fără să încetinească măcar. La roșu treceau ca pe verde etc
Mi s-a părut super haos de ajunsesem să regret circulația din București. Abia în a treia zi am realizat că e un haos organizat și că e chiar nostim să nu respecți nicio regulă:)
Doar că aș fi vrut să nu am o mașină închiriată, ci un fiat Panda de maxim 500 de euro. Aproape toate mașinile erau boțite în mai multe locuri…
Am trecut de la ploaie la soare și la zăpadă când am urcat pe muntele Etna.
Cel mai mult mi-a plăcut totuși Taormina, o cetățuie înțesată de biserici și catedrale cu muzică frumoasă catolică.
A fost o evadare frumoasă la mare, la soare și la vegetație mediterană. A fost prima vacanță după 12 ani cu părinții.