Am găsit o declarație interesantă a cuiva care a renunțat la facebook.
„De asta am şi decis să renunţ la acest obicei care îmi şi consumă foarte mult timp. Iniţial eram curioasă, mi-am căutat prietenii din viaţa reală şi voiam să văd cum aleg să se prezinte pe FB. L-am luat şi în serios la început, am căutat potenţialul de comunicare, apoi am descoperit perna asta de ficţiune. Nimic nu e real. Ei nu sunt aşa cum îi ştiu. Sigurul tip de informaţie reală transmis e cea emoţională şi la un nivel foarte superficial (care răspunde strict nevoii de a fi apreciat şi de a aparţine unui grup), nimeni nu e dispus să argumenteze, să spună şi de ce, să combată, să schimbe idei. E un soi de curtoazie permanentă foarte bolnăvicioasă. alienantă, a tuturor faţă de toată lumea. Iar apartenenţa obţinută e la rândul ei falsă. De fapt nu înseamnă nimic că ne place x lucru, nu ceea ce consumăm ne defineşte. E totul aşa de pozitiv, fără loc sau interes pentru simţ critic”, a comentat pentru cotidianul.ro, Ioana Nemeş.
și mie mi se pare o comunicare destul de superficială pe facebook și îl folosesc mai mult pentru organizarea amicilor și prietenilor cunoscuți în diverse contexte.
Nu aș vrea să-mi mut acolo relațiile de prietenie…
daca iti traiesti viata intre “patru pereti” e normal sa-ti cauti prieteni virtuali.
dar daca esti liber sa faci ce vrei si crezi ca vei gasi acolo ce iti lipseste, te inseli amarnic.
facebook este o completare a unei mese din cele trei ale zilei. trebuie doar sa stii ce iti place si cat trebuie sa mananci. pune-ti o masura in toate si nimic nu iti va mai dauna.