Wed, 29 Jun 2005 10:43:10 -0700 (PDT
Seattle
Am ajuns cu bine in Seattle.. adica intreg… ca bine nu prea… dupa un drum de 23 ore.. din care 18 pe avion….. Cu bagaje o groaza de treaba prin LA.. pan auna alta am ajuns aseara in Seattle si am iesit pt prima data din aeroport in USA.. A fost interesant si scumpishor… am cheltuit numai pe prostii cam 50 $. Seattle e mare cam cat bucurestiul si mai frumos decat al nostru de vreo 5 ori. E super modern si-mi pare rau ca nu am avut destule pozitii sa prind toate cladirile.. Acum sunt in biblioteca lor.. singurul loc de unde poti intra pe net (deschis de la 10am la 6 pm) aseara am stat prin friguri si somnuri intrerupte de ore de plimbari. Am facut la pas tot centrul.. adica vreo 10 ore de mers … mi-am rupt picioarele .. dar imi era groaznic de frig.. e super frig aici. Am gasit pe la 3 am o banca de lemn.. ascunsa aproape de ocean… si m-am intins pe ea pt prima data stateam intins dupa 28 de ore sau ceva de genul…. a fost de nedescris… am adormit imediat… tremurand mai mult de oboseala decat de frig. A venit politia si m-a trezit cu un reflector imens.. (ma gasisera cu elicopterul initial… ca sa va dati seama de preocuparea lor pt oameni.. au fost 8 survolari pe care le-am vazut numai eu.. cu lanterna din aia mare ca-n filme… ) SI a venit un ofiter.. m-a pus cu picioarele departate si mainile pe capota.. a patrat mereu 4 metri distanta.. dandu-mi doar ordine… dupa care.. am fost verificat in bagajul de mana si apoi in baza lor de date… mi s-a spus ca-s ok.. am stat cam 10 min de vorba cu asta.. si i-am esplicat ce si cum.. si mi-a oferit o patura 🙂 lasandu-ma sa dorm in acelasi loc…
Nu am mai inchis ochii dupa patanie!.. am adunat cam 40 de min in 8 reprize de somn… asa ca acum va scriu cu lacrimi si fibrilatii de oboseala…
A trebuit sa aplic pe net la astia.. si m-a costat 1,5$ printatul si chestiile pe-aici… am asteptat de la 7 pana la 10 aici in fata bibliotecii- un monument de arhitectura cum rar ne e dat ochilor..- si am ajuns sa ametesc daca stau intr-un loc. Asa ca mi-am mai rupt picioare… prin orasel..
Nu am mers mai mult de centru dar centrul de-aici are cam cat toata zona romana-universitate-Unirii
Am fost in Space Needel.. si a fost dragutz… mi-au facut astia o poza si le-a fost rusine sa ma intrebe daca sa mi-o scoata.. pt ca aratam groaznic…
Inca arat…
De la 5:30 s-a deschis Starbucks.. si-am baut o supercafea si o briosa… mi-am lasat 5$ … si m-am trezit cu dureri groaznice de la atata oboseala…
Senzatia seattle-ului… Acuarium-ul este in renovare.. asa ca voi vedea ce voi vedea in Sitka
Acu plec l abiroul de Social Security sa ma mai frece si aia la cap… si pe urma la aeroport pt inca 2 zboruri… Ketchikan…. Sitka….
Va pup si sa va bucurati pt mine ca stau treaz de-atata vreme si nu am luat-o razna de tot…
mai scriu cand mai pot
La’nceput a fost… minciuna…
Inițial am crezut că părinții mă vor susține în pofta mea de aventură. Conservaționismul lor a spus nu. Așadar am “fabricat” bilete de avion (cu ajutorul fetei de la agenția de turism) care să justifice atât suma necesară zborului meu cât și o locație din care-aș fi putut povesti ceva… Mi-am ales parcul Yellowstone, unde Ciprian urma să aibă jobul…
Ei (părinții) au fost de acord, deci misiune îndeplinită…
[voi continua subtextul și pentru alte zile… sperând că nu va fi nevoie de prea mult… 🙂 ]