Thu, 1 Sep 2005 19:12:52 -0700 (PDT)
Mai dragilor mai
Am terminat cu second jobul… m-au dat aia afara ca se linisteste sezonul de pescuiala si se vrea micsorarea costurilor… si eram si nebarbierit…
Am ramas cu numa o juma de job… ca s-a-mputit treaba si la astia… asa ca Tibi a ramas cu ceva timp liber…. nu va speriati… ca netul nu e nelimitat ca timpul meu liber.. :)…. si cu grija aparent leitmotiva a banilor….
Ceva de speriat cat de usor se castiga aicia sutili di dolarei… numa sa ti anajeze careva….
Am amu distul pentru mama&co si LA&Paris… dar MAI VREAUUUUU
Caut sa mai lucru prin alte locuri.. dar nu se vede deloc soarele…. si mai ales au inceput aicia ploianele… ce tin cam 8 zile pe saptamana…. mi s-a cam obisnuit organismul cu atata ud…
Ce-i ciudat aici e ca atmosfera e groaznic de uscata.. daca e soare 4 ore… se usuca lemnul bancilor… dupa o ploitza de 2 saptamani…
In rest… mi-am reluat cetitul…. si ma bucur enorm ca imi gasesc cuvinte din carti… ca de la oameni.. mai greu…. am intalnit aici un turc destul de interesant… termina filosofia…. si am avut vreo 2 ore de discutii valoroase… in rest… apa de ploaie… dar vie…. nu moarta…
M-am saturat de cehi… dar sunt singurele animale vorbitoare cu care ma mai inteleg … cat de cat….
Nu am batut-o si nici omorat-o pe animala de dobitoaca proasta si urata…. si nici nu cred ca imi voi mai bate capul prea mult…. s-o omor… cu bataia…. mai vedem….
Mi-e dor rau de tot ce-i pe-acolo….. de voi…
Cercati sa ii convingeti pe aimei sa-mi caute o mansardaaaaaa…. vreau mult o mansarda….
Ce-o fi o fi.. numa eftin sa fie….
Eu va pup si sper sa va fac surprize tutror la intoarcere… macar cu felul in care m-am schimbat… fizic…. si in rest cu ceva cadouri….
Care si cum va doriti minunatii de pe-aici… anuntati-ma…
Nu va ganditi ca plutesc pe-aici piei de foci si de ursi… dar ceva scoici tot voi avea… si stelele de mare (7 prinse de mine… au fost furate din locul unde le tineam la uscat…. asa ca voi vedea ce va caut in schimb….)
Mocasinii indieni originali… sunt cam 180$ perechea… iar ghetele alea de iarna… pline de blana sunt 680$…. asa ca dintr-astea nu va iau… si nici mie… in rest… mai uitativa pe net de ce va doreste inima… mp3-playere…. (este unul samsung pe pricegrabber cu 1 GB spatiu.. cu radio.. si o groaza de altele… la vreo 130$… eu imi iau unul de-ndata ce-mi fac astia cardul valid….)… si camere…. memorii(poate-s mai eftine pe-aici…. chestii nevoluminoase si negrele(usoare adica….) ca sa nu traga din spatiul meu de valiza….
Va pupa ursu pe cale de subtiere si dezvoltare (evolutie sau involutie… asta o sa-mi spuna unii ce ma stiau mai bine inainte…… dupa ce m-oi intoarce.. pana una alta… sunt cred poate ciudat)
Sunt multi care nu mai scriu mailuri…. … nu vreau sa va sugerez sa scrieti numai de dragul de a scrie… dar faceti ceva intr-o zi cu gandul la mine… si povestiti-mi …. macar atat…..
Silviule…… nu scrii… de ce?????
Multumesc Madalina…Diana…. Patzistule…. Andreeo….. Oana… pt mailuri… ma bucura mult cuvinte si ganduri dintre preteni….
Alexandrule Isachele…. cu deosebit respect si stima te salut si-ti doresc tortura moale….
Va pup pe toti si va strang ca si cum nu v-as fi vazut de mai bine de 2 luni….
Puneti acatiste la biserica sa vina pestii in SPC… sa am de munca.. sa va iau cadouri la cat mai multi…..
Adăugituri:
Muncitoreala asta fizică a fost cea mai dificilă din toate muncile fizice pe care am avut prilejul să le încerc. Durerea de spate, de mâini, de degete și de umeri era atât de specifică lucrului la pește. Eram atât de stresat de grămada mare de bani împrumutată și pe care trebuia să o returnez, încât munceam mult și oriunde numai să am o șansă să îmi rămână ceva pentru ce-mi doream cel mai mult… turismul cel mai genuin din care mi-a fost dat…
Atâta poftă pentru străinătate, atâta gol de umplut aveam în mine… Prima ieșire din țară și prima izbire de lumea adevărată, cea în care occidentul se adeverea în toate aspectele lui. Eram ca un vid în care absorbeam foarte mult și o făceam selectiv, păstrându-mă înfipt în mine, cumva.
După perioada de muncă în două locații am revenit la prima locație (SPC), unde lucram ”doar” 12-16 ore pe zi. După același ritual muncitoresc dificil, la ora 6 seara, după 12 ore de muncă, nu mai eram istovit însă! Eram proaspăt pentru un meci de baschet cu lituanienii și nu numai. Țin minte că într-o seară am organizat un meci de baschet între tinerii din Europa și bătrânii din Alaska și ne-am luat-o într-un fel maxim… Oameni peste 50 de ani au rupt cămașa celor din EU, în condițiile în care lituanienii RUPEAU! Am rămas impresionat de rigoarea cu care se antrenau și cu care jucau americanii de-acolo. Și de performanțele lor la vârste serioase.
Fiind vorba de 2005, acum toate par neînsemnate, însă atunci, o cameră cu 12 MP era cea mai tare chestie pe care o avusem pe mână… Țeastă mi-a dat voie să o folosesc, dar m-am limitat la jucăria mea de 3MP, fiind mai sigur pe mine cu ceva mai ieftin în mână :).
Mi-am cumpărat multe chestii atunci pe care le am și acum, ceea ce-mi dă de-nțeles că alegerile făcute atunci au fost destul de trainice și de consistente. Ca și întreaga aventură în sine. Descoperind lumea am ajuns să mă aflu pe mine valoros cum nu mă găsisem niciodată până atunci… nu lumii ci MIE! Eu mi-am demonstrat mie că sunt ceea ce nici nu-mi închipuiam că aș fi putut deveni. A fost o lecție mult prea amplă pentru a o putea surprinde și mult prea frumoasă să-ncapă’n poze.
A fost atât de frumos și greu încât acum sună mai posibil Transfierul ce mi-l doresc a-l atinge la un moment dat… cel mai frumos și cel mai greu! 🙂
E atât de personală povestea asta și totuși atât de disponibilă tuturor, încât nu caut deloc aprecierea altora cât completarea mea în reamintirile frumoase ce le am. Așadar cine citește, să știe că e mult mai mult pentru mine decât vreodată ar putea fi pentru altcineva, însă fix asta e fermecător cu aventura. Dacă nu e a ta, poate-ți faci tu una 🙂